Atletismul românesc a ajuns la Londra cu puține speranțe de medalie în bagaje, dar are în componență o sportivă ce poate sparge tiparele. Angela Moroșanu (26 de ani) e comparată cu o mașină de lux capabilă să demareze spre aurul olimpic și mondial. „Fata asta are un grad de suportabilitate a durerii cum rar am văzut. Este ca un Porsche cu piese de platină pe dinăuntru. Dacă știi ce să-i ceri și cum să lucrezi cu ea pe tricoul ei scrie aur”, spune Dorel Tocitu, cel mai cunoscut biochimist din sportul românesc.
Angela Moroșanu, sportivă care a împlinit ieri 26 de ani, este creditată în acest sezon cu un rezultat de 54,81 la 400 metri garduri, timp care i-ar permite să ajungă în finala probei, nu să se bată pentru medalii. La Beijing, cursa a fost câștigată de Melanie Walker (Jamaica) în 52,64. De unde această diferență frapantă între ceea ce ar putea să fie și ceea ce este? „Nimeni nu și-a bătut capul cu ea până acum”, explică specialistul.
Probă șocantă în 2007
Dorel Tocitu deschide PC-ul și accesează un fișier cu date statistice. „Pe fata asta o monitorizez de ani buni. Este o himeră a mea și, dacă ea nu va deveni campioană olimpică, o voi considera eșecul carierei. Eu știu ce-i trebuie”, explică omul care de ani buni înțeapă sportivii după antrenament. În laboratorul său biochimic de la CSNB, Tocitu analizează, pe baza probelor de sânge, 18 parametri de echilibru acido-bazic și încă 9 din biochimia clinică, parametri care au semnificație în efort. În dreptul Angelei Moroșanu stau înșirate date, nume de competiții, și serii de parametri. O însemnare din 27.05.2006, de la naționalele desfășurate la Dinamo, șochează: moarte! „Am consemnat un dezechilibru metabolic de neimaginat. La 15 minute după cursă, testul de revenire a fost mai rău decât cel de efort”, explică Tocitu.
Cel mai mic cost metabolic
În ani, cunoscutul biochimist a găsit matricea succesului. Când parametrii ajung la anumite valori, atunci urmează explozia de valoare: „Pe baza măsurătorilor, mă așteptam ca Angela să facă saltul la cronometru în 2007 (n.r. – «cel mai mic cost metabolic din toate timpurile», este însemnarea de la naționalele din 27.07.2007). Dar s-a accidentat, a plecat ulterior în SUA, unde americanii nu au avut ochi pentru ea. Acum s-a întors și eu sunt convins că poatre ajunge sus. Antrenorul ei a aflat jumătate de adevăr, că Angelei îi lipsește o bucată de rezistență. Are nevoie de alergări de 40 de minute, nu de 22 cum face ea. A doua parte de adevăr o știu eu și sunt dispus să o ajut”. Dorel Tocitu are însă o condiție: „Federația să mă treacă în colectivul tehnic al Angelei, fără niciun fel de pretenție financiară înainte. Nu e vorba de bani, ci de un orgoliu profesional. Nu vreau ca atunci când această sportivă va deveni campioană mondială și olimpică altcineva să-și aroge meritele”.
Angela Moroșanu a fost cea mai tânără componentă a delegației de la atletism la JO Atena 2004. La 18 ani, ea a fost finalistă cu ștafeta de 4×400 metri. În 2008, la Beijing, s-a oprit în semifinalele probei de 400 metri garduri. La finele lui 2008, ea a plecat în SUA, unde a stat doi ani. S-a măritat, a divorțat și s-a întors în țară. Este antrenată de ieșeanul Dorinel Ursache, iar cel mai bun timp al carierei sale este 53,95, reușit în 2009, la București.
În acest sezon, cei mai buni timpi la 400 metri garduri au fost realizați de rusoaicele Natalia Antyukh (53,40) și Irina Davydova (53,77)
Fata asta are un grad de suportaÂbilitate a durerii cum rar am văzut. Dacă știi ce să-i ceri și cum să lucrezi cu ea pe tricoul ei scrie aur Dorel Tocitu, biochimist
Federația să mă treacă în colectivul tehnic al Angelei, fără niciun fel de pretenție financiară înainte. Nu vreau ca atunci când această sportivă va deveni campioană mondială și olimpică altcineva să-și aroge meritele Dorel Tocitu, biochimist
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER